Preambul
Către: D-na și Dl Inginer Otto Steensballe, Câmpina, ROMÂNIA
Bosfor – Istanbul 2 mai 937
Christos a înviat! Nous avons décidé que Richard vous construise encore une villa, sur le riants bords du Bosphore !! Agréez notre affectueux souvenir et nos meilleurs vœux pour Pâques. Gabriella et Richard Bordenache.
Scrisoarea lui Richard Bordenache către Inginerul Otto Steesnballe, 2 mai 1937 – Arhiva familiei Tudor Grigoraș, nepot al Ing. Otto Steensballe
•
Vila Steensballe Otto – monument istoric local al județului Prahova, având codul LMI: PH-II-m-B-16397, proiectat de arhitectul Richard Bordenache – se poziționează ca un eveniment al frontului construit al străzii Mărășești din orașul Câmpina, județul Prahova. În spatele acestei vile de la numărul 18, scrisoarea semnată de arhitect, precum și mărturiile actualilor proprietari anunță prezența unui alt obiect ascuns, posibil proiectat tot de arhitectul Richard Bordenache pentru aceeași familie Steensballe, la numărul 18 bis. Astfel de „evenimente” construite ieșite la iveală ne îndeamnă să ne întoarcem privirea către întregul patrimoniu local: să dezvăluim mărturiile patrimoniului modernist prin punerea sa în context și în paralel cu opere locale ale arhitecților consacrați.
Despre Modernism Ascuns
MODERNISM ASCUNS | Cartografierea patrimoniului modernist ascuns. Câmpina: Proiect Pilot este un proiect cultural cu componentă pronunțată de cercetare susținut de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul de Arhitectură, proiect care propune un studiu pilot pentru realizarea unui Atlas digital al arhitecturii moderniste românești: o cartografiere exhaustivă a construcțiilor moderniste și a proiectelor apărute în revistele de specialitate, fie ele Bauhaus, fie un modernism Art Deco, fie alte interpretări locale ale acestei mișcări, ce au putut lua diverse întruchipări.
Proiectul Cartografierea Patrimoniului modernist ascuns – I Câmpina urmărește dezvăluirea fondului construit modernist local pentru acea arhitectură ce nu are șansa să fie descoperită, dar are ocazia de a fi pusă în context cu opere ale unor arhitecți recunoscuți care au proiecte locale de valoare arhitecturală – așa cum se întâmplă în orașul Câmpina, Prahova, prin prezența lui Richard Bordenache, respectiv Ion Boceanu și Horia Creangă. Repertoriul acestui atlas poate fi interpretat ca o monografie a patrimoniului modernist local, citit în paralel cu modelele de arhitectură locală/națională.
Scopul proiectului este crearea acestei arhive digitale care să fie pusă la dispoziția publicului larg și a specialiștilor. Atlasul conține documentarea fotografică a tuturor construcțiilor moderniste identificate prin studii de teren, precum și o documentare de arhivă pentru imobilele de referință: ilustrații planimetrice din arhive, planuri, fotografii istorice, fișe de monument (ce conțin date despre arhitect, istoria imobilului, apartenența la un stil) și alte mărturii ale utilizatorilor și locuitorilor (scrisori, mărturii scrise). Harta are posibilitatea de a fi consultată în funcție de tipologii, perioadă, arhitect pentru a se putea observa răspândirea operelor în teritoriu cu viitoare cercetări desfășurate în alte locuri. Principalele obiective sunt: crearea acestei hărți publice digitale care să documenteze patrimoniul modernist românesc; conștientizarea patrimoniului modernist local de către publicul larg prin dezvăluirea mărturiilor sale și prin punere în context și în paralel cu operele arhitecților consacrați; definirea unei platforme de cercetare pentru promovarea arhitecturii locale moderniste, ce poate fi extinsă pentru alte orașe sau pentru operele altor arhitecți.
Concluzii pentru Câmpina – Proiect pilot
Pornind de la cercetarea de arhivă pentru anumite evenimente construite pe care acest Atlas încearcă să le reveleze, reușim să reproiectăm întregul context local, îmbogățind imaginea patrimoniului construit. Doar printr-o privire de ansamblu și văzut ca un întreg inserat în contextul istoric local, acest patrimoniu construit al arhitecturii moderniste românești, insuficient valorificat și aprofundat în narațiunile patrimoniului local, își poate dezvălui nuanțele și valoarea sa istoriografică. Experiența explorării unui asemenea repertoriu cu ajutorul acestui Atlas facilitează cunoașterea și înțelegerea răspândirii patrimoniului modernist în contextul național, dincolo de marile nuclee urbane consacrate.
Prin această primă etapă a proiectului a cercetării modernismului local din orașul Câmpina, ni s-a relevat, privind dinspre două construcții proiectate de arhitectul Richard Bordenache, un patrimoniu ascuns în vecinătatea imediată, acolo unde alte evenimente de arhitectură modernistă sunt mărturii ale unor arhitecți consacrați. Alături de Richard Bordenache, i-am descoperit pe Horia Creangă (datorită arhivelor A.N.Ph. documentate de Mădălin Cristian Focșa), pe Ion Boceanu (datorită arhivelor județele și datorită arhivei familiei Boceanu prin fiica arhitectului arh. Suzana Avram), precum și pe alți arhitecți locali ca Romulus Grigoropol (datorită arhivei A.N.I.C., fondul Colegiul Arhitecților), Nicolae Finteșteanu, Florica Dimitriu, Nicolae Grigorcea ș.a. Cercetarea acestor arhive au demonstrat prezența unor ipostaze desăvârșite ale modernismului prin prezența acestor arhitecți consacrați și a arhitecților locali. În paralel, ne-a fost relevată apetența unor arhitecți pentru un loc, așa cum este cazul arhitectului Ion Boceanu, al cărui stil modernist pur (pe care îl preia din primii ani de activitate) se modifică în timp spre un regionalism modern și dă dovadă de esențializarea unor idei tradiționale în contextul orașului Câmpina, atent interpretate după liniile modernismului. De asemenea, în multe alte cazuri, modernismul a fost influențat de moștenirea locală a tehnicilor și materialelor de construcție, precum și de elementele locale specifice preluate care au alterat modernismul canonic, de exemplu: acoperișul în șarpantă, o necesitate în zona deluroasă unde precipitațiile sunt însemnate, finisaje și placări cu piatră de râu „așezată” și preluarea și interpretarea unor elemente tradiționale ca pridvorul din lemn.
În plus, acest proiect a reușit să alăture acestor situații ale modernismului pur și ale celui „compromis local”, și alte ipostaze complementare stilului, de data aceasta printr-un modernism moderat: fie modernism mediteraneean – influențat de cultura comanditarilor și a arhitecților, așa cum este cazul vilelor Steensballe I și II proiectate de arh. Richard Bordenache, influențat de o puternică dimensiune italiană, sau al Vilei Elian, proiect al arh. Nicolae Grigorcea; fie modernism Art Deco, împrumutat poate din contextul bucureștean (cum sunt proiectele arh. Romulus Grigoropol). Odată descoperite aceste ipostaze ale modernității cartografiate local, patrimoniul modernist ascuns din acest atlas a fost organizat în mai multe categorii de importanță ale stilului. Atlasul conține astfel o primă categorie a Ipostazelor importante ale modernismului local ce relevă proiectele desăvârșite ale unor arhitecți consacrați. Din această categorie fac parte vilele moderniste – „principalele purtătoare ale expresiei modernității” (vezi A.M. Zahariade, Horia Creangă. O monografie) – o tipologie de locuire specifică perioadei interbelice, care anunță, încă prin terminologia folosită, o funcție importantă de reprezentare destinată comanditarilor:
Termenul e consacrat în vocabularul urban al vremii operațiilor funciar-urbanistice care asociau o locuire de calitate ridicată (socială și constructivă) cu spațiile verzi. […] Însăși apariția în vocabular al cuvântului vilă, nou și încă în prelucrare în terminologia arhitecturală românească, indică nevoia unei demarcații față de casa boierească anterioară. De altfel, și definițiile termenului vehiculate în revistele de specialitate sunt ambigue și destul de inexacte istoric, dovedind nesiguranță semantică. În subtext, ele presupun o modernizare a tipului de locuință unifamilială mai înstărită și anumite aspirații de locuire și de gust diferite de obișnuințele dinainte de război. (A.M. Zahariade, Horia Creangă. O monografie, 2019)
Pentru orașul Câmpina, aceste tipologii de locuire identificate sunt construite într-o perioadă în care dezvoltarea economică a orașului trecea printr-o perioadă excepțională, datorită extracției și prelucrării țițeiului, iar ele aparțineau în principal inginerilor care erau angajați ai numeroaselor societăți ce activau în Câmpina în domeniul petrolier sau în domenii conexe. Este cazul locuințelor ing. Otto Steensballe, ing. Ion Elian, dr. ing. Ioan Prodrom, ing. Vasile Negoescu, dr. ing. Ștefan Philippide, ing. Coloman Schedivetz, ing. Iacob Manughevici, ing. Constantin Vartic, dr. ing. Alexandru Stamatopol, sau locuințelor ce aparțin unor proprietari cu funcții importante în oraș – diriginți ai Oficiului PTT Câmpina, Constantin Gheorghiu și Constantin Patrichi, sau Niculae Boeru personaj important în cercurile politice, financiar-bancare, economice și socio-culturale din țară. Mai mult decât atât, nu putem ignora erudiția pronunțată a comanditarilor și deschiderea acestora către arhitectura nouă, „proaspătă” sau cea cu influențe străine, alăturată experienței vaste a arhitectului; toate părțile colaborând pentru crearea acestei imagini publice de reprezentare.
Alături de această categorie, apare a doua denumită Ipostaze ale modernismului minor local. Din această categorie fac parte acele construcții minore, case care poate nu fac dovada unui proiect desăvârșit al perioadei, dar care conțin elemente și caracteristici specifice stilului ce merită a fi remarcate în contextul orașului. Aducerea la suprafață a acestor construcții moderniste ascunse trebuie înțelese și văzute în paralel și în context cu Alte fațete ale modernității, ceea ce a reprezentat o nouă categorie în acest atlas. Mădălin Focșa, colaboratorul local al acestui proiect, atrage atenția asupra prezenței unui adevărat fenomen socio-economic al orașului Câmpina, ce a generat un patrimoniu de nivel național: un fenomen legat de boom-ul dezvoltării de la cumpăna veacurilor 19-20, care a dus Câmpina nu numai în prim-plan național, ci pe agenda socio-economică internațională. De aceea, considerăm că proiectul nu s-a restrâns la inventarierea patrimoniului modernist, ci s-a ocupat și de anumite substraturi ale acestuia (sau efecte) care vor releva diferite fațete ale modernității arhitecturale ale orașului. Aceste abateri ar putea cuprinde și alte curente adiacente regăsite în oraș, ce au creat ambianța pentru dezvoltarea modernismului propriu-zis: de la fenomenul istorist târziu, stilul neo-românesc, influențele Art Nouveau, Art Deco, toate au creat ambianța pentru dezvoltarea modernismului propriu-zis.
•
Completează arhiva
Ne dorim ca acest site să poată deveni o arhivă ce aduce împreună multe fațete ascunse ale modernității. Invităm în acest scop arhitecții, locuitorii, cercetătorii și nu numai să contribuie la creșterea acestei arhive: https://forms.gle/wo3AYrhUWGjzqQee9 .
•
Echipa proiectului
„Cartografierea patrimoniului modernist ascuns – studiu de caz: Câmpina. Proiect Pilot” este un proiect susținut de Ordinul Arhitecților di România din timbrul de arhitectură și de Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România.
Consultant științific: prof. dr. arh. Ana-Maria Zahariade
Coordonator proiect: asist. dr. arh. Andreea Boldojar (andreea.boldojar [@] gmail.com)
Colaboratori de specialitate – I. Câmpina:
Cercetare de arhivă și documentare, realizare tururi ghidate: Mădălin Cristian Focșa (madalin.focsa [@] gmail.com)
Documentare și realizare fișe imobile și fișe arhitecți: arh. Ștefana Pascu-Nica (stefana_pascu [@] yahoo.com)
Realizare planuri de arhitectură: arh. Sarah Stoenescu, stud. arh. Andra Ghenoiu
Fotografii: Matei Alexandru Stoenescu
Graphic Design: Maria Anghel
Parteneri locali
Filiala Prahova a Ordinului Arhitecților din România
Primăria Municipiului Câmpina
Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Câmpina
Arhive
A.N.Ph. – Arhivele Naționale ale României, Arhiva Județeană Prahova, fond Primăria Câmpina | Documentare Mădălin Cristian Focșa
A.P.C. – Arhiva Primăriei Municipiului Câmpina | Documentare Mădălin Cristian Focșa
A.N.I.C. – Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond Colegiul Arhitecților | Documentare arh. Andreea Boldojar
Arhiva familiei arh. Ion Boceanu, prin amabilitatea arh. Suzana Avram
Mulțumiri
Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România
Revista Arhitectura și Uniunea Arhitecților din România
Arh. Suzana Avram, fiica arhitectului Ion Boceanu, care cu bucurie a împărtășit, pe de o parte, arhiva cu proiectele tatălui său, și, pe de altă parte, poveștile caselor realizate de acesta.
Familiei Tudor Grigoraș, urmași ai familiei Steensballe, care a împărtășit cu noi memoria celor două case realizate de arhitectul Richard Bordenache și care a declanșat începutul acestui proiect. De asemenea, le mulțumim actualilor proprietari ai Vilei Steensballe I și II – familiei Martin, Sönke și Postumia – care, cu aceeași bucurie, au primit acest proiect și ne-au deschis ușile, și la propriu, și la figurat, pentru a face cunoscute locuitorilor poveștile acestor vile ascunse ale orașului în cadrul evenimentelor realizate cu ocazia acestui proiect.
Contact
Modernism Ascuns: cartografiere [@] modernismascuns.ro
Facebook: https://www.facebook.com/modernismascuns
Instagram: https://www.instagram.com/modernism.ascuns/
Site: https://modernismascuns.ro/
•
* În ceea ce privește acordarea drepturilor de autor, încercăm să menționăm sursele complet și în mod corespunzător imaginilor, desenelor, citărilor. Vă rugăm să ne semnalați dacă observați atribuiri greșite sau dacă doriți ca anumite informații sau documente să fie editate sau eliminate.
