Ion Boceanu a absolvit Institutul de Arhitectură 4 din București în anul 1933, cu diploma nr. 209. După finalizarea studiilor și înscrierea în Tabloul Arhitecților Diplomați (legitimația nr. 253/1933), își încheie și ucenicia la Antrepriza Cerchez. Și-a stabilit sedii profesionale la București (str. Vaselor, nr. 44 și str. Carol, nr. 35) și Câmpina (str. Mihail Kogălniceanu, nr. 12), având o activitate intensă de proiectare ca liber profesionist. A fost un adept al modernismului în arhitectură, realizând atât proiecte în stilul modernist pur, frust, bauhausian, cât și proiecte în stilul pe care arh. Mihaela Criticos îl numește regionalism modern, o abordare a modernismului ce pornește de la «relația necesară dintre arhitectură, cultura locală, sit și comportament uman».
Arhitectul Ion Boceanu și-a trecut în portofoliu numeroase case și vile urbane moderniste în București și Câmpina, dintre care menționăm: vila Manughevici (Mărășești 32, Câmpina, 1933), vila Maria Kirilov (1933), vila Philippide (Mărășești 16, Câmpina, 1933), vila Negoescu I (Ion Câmpineanu, nr. 6, Câmpina, 1933), vila Schedivez (Câmpina, 1933), vila Vartic (Plevnei 23, Câmpina, 1935), bloc apartamente (Piața Unirii, București, 1935), vila Istrati (1936), vila Pavel Boarfă (1936, posibil dispărută), locuință de raport (Dr. Lister, București, 1936), vila Patrulius (Atena 7A, București, 1936), vila Nicolae Kirilov (1941, demolată în anii 1980), prăvălia cu locuință Pavel Ionescu (1945, demolată în anii 1980) ș.a.
Prof.dr.arh. Grigore Ionescu remarcă încă din anii 1970-1980 valoarea arhitecturii moderne „de factură pămînteană” produsă de unii dintre tinerii arhitecți formaţi la şcoala lui Petre Antonescu, amintindu-i pe Ion Boceanu, Henriette Delavrancea- Gibory și Octav Doicescu : «Aceşti arhitecţi pentru care a construi a însemnat înainte de toate a face probă de conştiinţă profesională şi de gust, au realizat o serie de clădiri în care specificul naţional este pus în evidență fără ostentaţie, rezultat dintr-o judicioasă compoziţie de volume simple agrementate cu elemente plastice de origine locală: pridvoare sau prispe mărginite de colonete cu balustrade de lemn sau de zid, învelitori potrivite atît locului cît şi materialelor folosite, toate aceste componente ale clădirii avînd un caracter funcţional şi constructiv totodată.»5
« E de notat că amploarea și volumul clădirilor izbutite de acest gen nu sínt mult diferite de cele ale bunelor şi frumoaselor opere realizate de meşterii trecutului.»6
Dintre numeroasele clădiri proiectate de arhitectul Ion Boceanu, care aparțin regionalismului modern, amintim : vila Trancu (Culturii 41, Câmpina,1935 – demolată în 2013 și reconstruită – șantier în execuție – “în oglindă”), vila Stamatopol (Alecsandri 7, Câmpina, 1935), vila Ciobanu (Mărășești 20, Câmpina, 1935), vila Coc (Bărnuțiu 14, Campina, 1937), vila Frimescu (Plevnei 25, Câmpina, 1937), vilă (Brebu, 1937), vila Burloiu (Câmpina, 1942), casa Duiculescu (Breaza, 1944).
În perioada 1936-1941, în urma câștigării unui concurs public, a fost membru în colectivul de elaborare a proiectului pentru reconstruirea Palatului Regal. Administraţia Bunurilor Private ale Casei Regale l-a însărcinat pe Ion Boceanu sa proiecteze alături de arhitectul peisagist Vinari și ansamblul Fermei Regale de la Băneasa, de pe bd. Poligrafiei, astăzi sediul Administrației Domeniului Public sector 1. Construită între 1938 și 1940, clădirea în forma de U adăpostea grajdurile regale7, depozite pentru furaje, casa administratorului și locuințele angajaților care îngrijeau serele, grădinile de zarzavaturi și livezile fermei. În aceeași perioadă, a fost cooptat în echipa arh. Nenciulescu, pentru proiectarea noii aripi Kretzulescu a Palatului Regal din București și a noilor Grajduri Regale. Între 1941 și 1945 a activat la Câmpina ca arhitect în cadrul Societății « Steaua Română », realizând pentru aceasta numeroase proiecte în perimetrul rafinăriei din Câmpina, dar și în oraș (biroul administrativ și direcțiunea rafinăriei „Steaua Română” (Doftanei 15, Campina, 1942), locuințe pentru lucrători (Zimbrului 3A-D, 1942), locuințe pentru maiștri sondori (Bălcescu 47-61, 1942), cantina pentru lucrători (Hașdeu 2, 1942), căminul pentru ucenici (Bălcescu 45, 1943), căminul pentru ingineri (Culturii 39, 1943). De asemenea, din cauza avariilor suferite de fondul construit al Câmpinei după cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, Ion Boceanu a semnat în aceasta perioadă și o serie de proiecte de renovare/modificare.
După 1949, când dreptul la liberă practică este suprimat, iar arhitecţii sunt integrați ca salariaţi în cadrul diferitelor institute de proiectare ale statului8, Ion Boceanu lucrează ca arhitect proiectant la ISPROR9 și CSCAS10 în București. De la înființarea în anul 1957 a Institutului Regional de Proiectări Ploiești11, până în 1965, Ion Boceanu activează ca director tehnic al instituției. Din aceasta funcție, se implică activ pentru menținerea unei arhitecturi de calitate în contextul unui cadru legislativ tot mai restrictiv.
«… Problemele mari economice şi de viaţă au impus un ritm vertiginos pentru realizarea construcţiilor industriale şi sociale în ţara noastră. În problema locuinţelor, din cauza indicilor tehnico- economici pentru consumul de materiale şi pentru eficienţa economică în general, directivele în proiectare ne obligă să construim parter + 4 etaje sau parter + 4 etaje combinate cu parter + 9 etaje, aşa că, şi la Bucureşti, şi pe Litoral, şi la Breaza, şi în oraşele de munte, şi la ţară, aplicăm strict formula. La aceasta se reduce aspectul modern contemporan, la care se adaugă învelitoarea obsedantă, terase, fie bune şi rele, atît în Capitală cît şi la ţară, ca şi la munte, unde condiţiile de climă sínt dificile şi diferite. […]
În oraşul Cîmpina, prima etapă de construcţie pentru apartamente a fost destul de satisfăcătoare. S-au construit blocuri de apartamente cu parter şi 4 etaje, s-au prevăzut la toate acoperişuri cu învelitoare din ţiglă, s-au utilizat materiale locale (socluri şi parte din faţade placate cu piatră din regiune, faţade cu mozaicuri de calcar şi alte elemente locale), care cît de cît dau un aspect destul de corespunzător localităţii. În etapa actuală, însă, pentru a respecta proporţia de 6—7% la demolări, noi am găsit o singură soluţie: parter+9 etaje.
Ori, socotim că pentru un oraş cu o suprafaţă şi o încadrare într-un climat şi într-un peisaj deluros, această soluţie nu este corespunzătoare. În consecinţă, cred că trebuie să găsim variante care să ne ducă pe un drum mai potrivit cu încadrarea în oraş a blocurilor de apartamente.
Nu sínt duşmanul blocurilor înalte. Dimpotrivă, sínt adeptul soluţiilor cu accentul pe înălţime, însă acolo unde socotim că este necesar pentru a da o importanţă caracteristică cartierului pe care-l studiem.”12
Aflat într-o continuă dezvoltare profesională, Ion Boceanu adaptează stilului său noile precepte ale realismului socialist. Astfel, în anii 1950-1960, a realizat proiecte pentru Centrul Civic Ploiesti, Cinemascop Ploiești (primul cinematograf cu ecran panoramic din România), piscină olimpică, blocuri de locuințe în Ploiești Nord, restaurante în Bușteni și Românești, crama și casa de oaspeți Seciu din Boldești-Scăeni, IFET block-haus din Câmpina, vila Olteanu din Câmpina. Între 1965 și 1972, arhitectul Ion Boceanu revine la București având funcția de consilier în cadrul IPROSIN. Moare în luna mai a anului 1990, lăsând în urmă un portofoliu impresionant de proiecte. Ion Boceanu a fost un arhitect complet, realizând în cei 40 de ani de cariera clădiri rezidențiale, industriale, pentru cultură și loisirs, dar și clădiri publice și studii de urbanism.
Fișă realizată de arh. Ștefana Pascu-Nica
•
Mulțumiri:
Arh. Suzana Avram, fiica arhitectului Ion Boceanu, care cu bucurie a împărtășit, pe de o parte, arhiva cu proiectele tatălui său, și, pe de altă parte, poveștile caselor realizate de acesta.
Proiectele din Câmpina ale arh. Ion Boceanu (datări conform AC sau proiectelor):
Listă realizată de Mădălin Cristian Focșa
- Locuința Iacob Manughevici, mai 1933 / azi Mărășești 32
- Locuința Constantin Zamfir, mai 1933 / azi Vladimirescu 14
- Locuința Maria Kirilov, iul.1933 / azi Carol 68
- Locuința Ștefan Philippide, iul.1933 / azi Mărășești 16
- Locuința Vasile Negoescu 1, oct.1933 / azi Câmpineanu 6
- Locuința Coloman Schedivetz, 1934 (proiect datat 1933) / azi Mărășești 28
- Locuința A.Poirault, 1934 (dispărută ante 1943) / azi Ardealului 20
- Locuința Mihail Horjea, mar. 1935 (proiect datat 1934) / azi Griviței 57
- Locuința Constantin Vartic, mai 1935 / azi Plevnei 23
- Locuința Ion Trancu, sep.1935 (demolată în 2013) / azi Culturii 41
- Locuința Alexandru Stamatopol, oct.1935 / azi Alecsandri 7
- Locuința Lucreția Ciobanu, nov.1935 / azi Mărășești 20
- Locuința Vasile Negoescu 2, iul.1936 / azi Câmpineanu 3
- Modificări (nov.1936) la locuința Ernest Hotti (demolată cca 1941) / azi Culturii 37-39
- Locuința Hugo Christofori, apr.1936 / azi Crizantemei 3
- Locuința Pavel Boarfă, 1936 (dispărută ?) / azi Doftanei
- Locuința Ion Istrati, mai 1937 (proiect datat 1936) / azi Vladimirescu 22
- Locuința Roman Coc, iul.1937 / azi Bărnuțiu 14
- Block-haus Macri-Ioanid, 1938 (incert; posibil și renovarea din 1941) / azi Culturii 33
- Locuința Erna Frimescu, aug.1938 (proiect datat 1937) / azi Plevnei 25
- Locuința Niculae Davidescu, 1936-1939 (incert) / azi 1Decembrie 1
- Renovare (1941) la locuința Dimitrie Ștefănescu / azi Carol 74
- Renovare (1941) la locuința Mina Filipescu / azi Mărășești 34
- Locuința Nicolae Kirilov, mar.1941 (demolată în anii ’80) / azi Carol 68
- Vila Câmpinița pt. Steaua Română – Rafinăria, 1941 / azi Rahovei 13
- Pavilionul școalei de zbor fără motor „ARPA”-Câmpina, 1941 (demolat ante 2005) / azi Drumul Taberei 46
- Biserică pt. parohia greco-catolică, 1941 (proiect nerealizat) / azi Carol 59
- Biserică nouă pt. parohia „sf.Treime”, 1941-1942 (proiect nerealizat) / azi Republicii 23
- Strungăria la Atelierele Metalurgice Câmpina, 1942 (neidentificat; doar proiect ?)
- Locuințe colective maiștri, pt. Steaua Română, 1942 (neidentificat; posibil doar proiect, sau proiect refăcut radical, pentru blocurile de pe Rădulescu 58 și 64)
- Garajele rafinăriei Steaua Română, iul.1942 / azi Doftanei 15D
- Locuința Stella Moșoiu, sep.1942 / azi posibil Laboratorului 2, puternic modificată
- Locuința Ion Burloiu, sep.1942 / azi Iasomiei 3
- Modificări (sep.1942) la locuința Ion Anghelescu; extindere anii ’50 ? / azi Griviței 69
- Cantină la fabrica de acid sulfuric Steaua Română, oct.1942 (demolată în anii ’2000) / azi str.TârguMureș
- Biroul administrativ + direcțiunea rafinăriei Steaua Română, 1942 / azi Doftanei 15
- Locuințe lucrători pt. Steaua Română – Rafinăria (pe Câmpinița), oct.1942 (2 clădiri legate; cu o variantă de proiect mai amplă, nerealizată) / azi Zimbrului 3A-D
- Magazie + dormitor pt. Steaua Română – Rafinăria, oct.1942 / azi Doftanei 70-72
- Brutărie pt. Steaua Română – Schela, ian.1943 (proiect datat 1942) / azi Ionescu 3
- Locuințe maiștri sondori pt. Steaua Română – Schela, ian.1943 (6 clădiri-tip; proiecte datate 1942) / azi Bălcescu 47…61
- Cămin funcționari nefamiliști pt. Steaua Română – Rafinăria, 1943 (proiect realizat abi după război, mult simplificat) / azi Doftanei 26
- Locuințe ingineri pt. Steaua Română – Rafinăria, 1943 (proiect nerealizat) / azi Doftanei 26
- Cantina lucrătorilor pt. Steaua Română – Schela, feb.1943 (proiect datat 1942) / azi Hasdeu 2
- Ștrand lucrători pt. Steaua Română – Schela, apr.1943 (proiect datat 1942) / azi Bălcescu 50A; a rămas doar bazinul
- Ștrandul și cantina funcționarilor pt. Steaua Română – Schela, 1943 / azi Schelelor 13
- Extindere turnătorie, pt. Steaua Română, 1943 (neidentificat; doar proiect ?)
- Locuința Aurel Tache, sep.1943 (proiect datat 1942) – modificat radical ulterior / azi Bolintineanu 1A
- Căminul de ucenici Steaua Română, 1943 / azi Bălcescu 45
- Căminul inginerilor pt. Steaua Română – Schela, nov.1943 / azi Culturii 39
- Rampă butoaie la magazinul „Consumul” Steaua Română, 1943 (dispărută) / azi Carol 28
- Consolidare și renovare (1944) la biserica Sf.Treime / azi Republicii 23
- Locuința Ion Filcea, apr.1945 / azi Kogălniceanu 12
- Prăvălia cu locuință Pavel Ionescu, iun.1945 (demolată în anii ’80) / azi Carol 46
- Locuința Irina Gheorghiu, 1945 (incert !) / azi Culturii 25
- Locuința Iancu Dumitrescu, iul.1945 (demolată ante 1962 sau nerealizată) / azi Doftanei 12
- Locuința Viorica Constantinescu, aug.1945 / azi Barițiu 16
- Renovare (1945) la restaurantul Mitică Georgescu (demolat în anii ’70) / azi 1Mai 2
- Locuința cu prăvălie Dumitru Tabacu, iul.1945 (demolată în anii ’70) / azi Carol 78
- Locuința Ion Alexe, feb.1946 (dispărută ?) / azi Bălcescu, în Slobozia
- Laboratorul central din rafinăria Steaua Română, 1946 (proiect datat 1945) / azi Doftanei 15
- Locuința Traian Dovăncescu, feb.1946 + ian.1947 (demolată 2019) / azi Hasdeu 76
- Birou + ateliere pt. Steaua Română – serv. Construcții, apr.1946 (proiect datat 1945) / azi Progresului 2, CF22040
- Garaj pt. Steaua Română – serv. Construcții, apr.1946 (dispărut ?)
- Cazarma lucrătorilor pt. Steaua Română – Schela, 1946 (neidentificat)
- Locuința Mircea Miulescu, oct.1946 / azi Stere 13
- Remiza de pompieri la rafinăria Steaua Română, ian.1947 / azi Doftanei 15
- Infirmerie la imobilul Pecici pt. Steaua Română, mai 1947 / azi 1Mai 14
- Renovare (1947) pt. Steaua Română la casa nr.82 din colonia Gahița / azi Schelelor 28
- Reconstrucție și renovare (1947) la Liceul de fete (aripa Mărășești) / azi Griviței 91
- Locuința Vasilica Popescu, iul.1947 (demolată ante 1964) / azi Hasdeu 80
- Garaje + locuință la sediul Concordia-Electrica, ian.+ iul.1948 / azi Schelelor 32
- Modificare (mar.1948) pt. Steaua Română la sediul Băncii Populare / azi Schelelor 1
- Locuința cu prăvălie Pană Ionescu, apr.1948 (proiect 1947; realizat parțial, demolată în anii ’70) / azi Republicii 1A
- Locuința Gheorghe Drăguș, 1948 (neidentificată) / azi Carol, zona Câmpinița
- Locuința Herman Zipser, iul.1948 (neidentificată) / azi Carol, zona Câmpinița
- Locuința Vasile Costenco, iul.1948 + aug.1949 (construită după ultimul proiect, mai simplificat) / azi Salciei 11
- Locuința Carol Saicovici, aug.1948 (demolată în anii ’70) / azi 1Decembrie 14A
- Extindere la cantina Ștrand II pt. Petrolifera Muntenia, ian.1950 / azi Schelelor 13
- Block-haus IFET, 1957 (proiect datat 1956) / azi Carol 71
- Locuința Florin Dițulescu, 1957 / azi Alecsandri 2
- Locuința Gogu Olteanu, 1967 / azi Golești 18
Note:
1 Cunoscut actor de film și teatru, originar din Ploiești. A fost actor al teatrului Bulandra din București și a primit roluri în filme foarte cunoscute, cum sunt «Viața învinge», «Mihai Viteazul», «Dacii», «O scrisoare pierdută.»
2 Medic endocrinolog, a publicat numeroase cercetări în jurnale și reviste de specialitate.
3 Arhitect, absolvent al Școlii de Arhitectură în 1927.
4 Noua denumire a Școlii de Arhitectură.
5 Revista Arhitectura 5/1981
6 Revista Contemporanul 1590/1977
7 De armăsari, de iepe și de vaci
8 https://arhitectura-1906.ro/2016/12/scurt-istoric-al-organizarii-profesiei-de-arhitect-in-romania-de-la-regulamentulu-lui-a-i-cuza-si-m-kogalniceanu-pana-in-prezent/
9 Astăzi Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN – INCERC, care a funcționat de-a lungul timpului sub mai multe denumiri: I.C.S.O.R., I.S.P.R.O.R, I.S.A.R.T (1949-1974), I.S.L.G.C.- Institutul de Sistematizare, Locuinţe şi Gospodărire Comunală (1974-1990), Institutul URBANPROIECT (1990-1996), Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare (1996-2008). [https://incd.ro/sucursala-urbanproiect-bucuresti/]
10 Probabil o altă denumire a Comitetului de Stat pentru Arhitectură și Construcții (CSAC) al Consiliului de Miniștri
11 Ulterior D.S.A.P.C / I. P.Ph / Consproiect S.A.
12 Revista Arhitectura 3/1965
Bibliografie:
Bîrsan (coord.), S. Teodorescu, R. Niculae, V. Țelea “Dicționar arhitecți și clădiri (sec. XIX, XX, XXI)”, 2012
Revista Arhitectura 3/1965
Revista Arhitectura 5/1981
Contemporanul 1590/1977
Articol Mihaela Criticos, “Modernitate și modernism în arhitectura interbelică din România. Cazul Constanței lui Haim Goldstein” în «Vilele moderne. Constanța 1931-1940», volum coordonat de arh. Dorothee Hasnaș.
https://www.metacult.ro/architecture/fisa.php?id=651
https://arhivadearhitectura.blogspot.com/2022/01/ioan-boceanu.html
https://www.protoieriacampina.ro/comarnic-parohia-poiana-comarnic-sfantul-gheorghe/
https://www.travellerinromania.com/itinerary/biserica-sfantul-gheorghe-poiana/
https://www.travellerinromania.com/itinerary/casa-doiculescu-breaza/
https://jurnalul.ro/timp-liber/casa/ferma-casei-regale-de-la-baneasa-302329.html
https://arhitectura-1906.ro/2012/10/parcelarea-filipescu-2/
https://atelier.liternet.ro/articol/12457/Augustin-Ioan/Doi-arhitecti-importanti-de-recunoscut.html
https://arhitectura-1906.ro/2014/08/radu-patrulius-omul-si-vremurile/
Revista arhitectura nr.6/1970
