Datorită intereselor sale de multe ori incongruente, care relevă de fapt o reevaluare a propriei profesii, mulți l-au descris pe Richard Bordenache drept o figură a contradicțiilor; lucrările și interesele sale, balansând între modernitate și studii clasice sau între arhitectură tradițională și contemporaneitate, au contribuit la figura proeminentă care a devenit. Așa cum el însuși declară:
Era firesc ca, reîntors în țară, să găsesc în încercările unui arhitect de talia lui Horia Creangă un suport în plus pentru convingerile de mai multă vreme formate. Astăzi mi-am inaugurat activitatea profesională ca un adept al arhitecturii contemporane, singura considerată de mine în drept a se impune. Faptul că mă specializasem în studii de istorie veche a arhitecturii, dobândind cunoașterea artei de a construi și a stilurilor istorice, mi-a adus cu atât mai multe argumente în favoarea ideii de a milita pentru deplină corespondență între concepția structivă și imaginea realizată arhitectural.
Richard Bordenache într-un manuscris din arhiva familiei Bordenache | Fragment regăsit în secțiunea Evocări”, Autori Virgil Nițulescu, Ion Mircea Enescu, Revista Arhitectura, 1983, nr. 5.
Predilecția către Arhitectura modernistă, mărturisită chiar de arhitect, se nuanțează încă de la primele proiecte: printre de multiplele case private, în special din București, se alătură și cele două case din Câmpina, strada Mărășești – Vila Steensballe Otto, nr. 18 (prima jum. a sec. XX) și proiectul casei Casa de la nr. 18 bis (1937) atribuit arhitectului – care sugerează ușoare căutări moderniste ale arhitectului, influențate de un ușor istoricism meditaranean, împrumutat din perioada petrecută în cadrul bursei obținute în cadrul Școlii Române din Roma. Desăvârșirea influenței moderniste a avut loc odată cu proiectarea Edificiului Roman cu Mozaic 1959–1967 din Constanța, unde autorul și-a găsit locul potrivit pentru a aduce împreună toate căutările sale: o temă centrală arheologică (domeniu în care a activat ca arhitect colaborator al campaniilor de săpături) și convingerea sa contemporană modernistă. Printre proiectele publice se numără proiectele de arhitectură industrială (Uzinele I.O.R. București; Uzinele Reșița), cât și planuri de sistematizări, de urbanism, cum este Satul model Antonești.
Perioada petrecută la Roma în cadrul profesional italian ca bursier al Școlii Române din Roma în 1930-1932 și ca ospitant în 1933, alături de colegul și partenerul său Grigore Ionescu, a influențat puternic orientarea arhitectului Richard Bordenache către studiile de teoria și istoria arhitecturii, precum și pentru proiecte și instituții de salvgardare a patrimoniului construit. În consecință, în contextul reconfigurării Direcției Monumentelor Istorice, Richard Bordenache a fost mai întâi membru, iar mai târziu a condus această instituție (1967-1971), prin intermediul căreia a coordonat proiecte de restaurare, a participat la congrese internaționale de referință (Semnarea Cartei de la Veneția 1964) și a fost membru fondator al comisiei ICOMOS alături de Grigore Ionescu, Virgil Bilciurescu, Ștefan Balș.
CV extras din articolul „Evocări – Profesorul arhitect Richard Bordenache” în Revista Arhitectura, autori Virgil Nițulescu și Mircea Enescu Ion:
- 1905: s-a născut la Botoșani
- 1929: obține Diploma de Arhitect la Școala Superioară de Arhitectură
- 1929-1933: obține bursa statului român la Școala Română din Roma.
- 1933-1949: arhitect liber profesionist.
- 1944: obține titularizarea pentru postul de profesor de istoria arhitecturii vechi, în cadrul Facultății de Arhitectură, Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, București.
- 1945: membru al Consiliului Superior de Arhitectură
- > 1949: a lucrat la Institutul de Proiectări în Construcții, Institutul „Proiect București”, Institutul Central pentru Sistematizarea Orașelor și Regiunilor; ulterior conducător de atelier de proiectare și director al Direcției Monumentelor Istorice din Consiliul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare.
- 1959-1972: o reorientare a profesiei către restaurare.
Fișă realizată de arh. Andreea Boldojar
•
Lucrări extrase (editate) din articolul „Evocări – Profesorul arhitect Richard Bordenache” în Revista Arhitectura
Listă realizată de Virgil Nițulescu și Mircea Enescu Ion:
Lucrări publicate:
- “Due monumenti dell’Italia Meridionale” – Bolletino d’arte anno XXVII – seria III 1933/No. IV – Octombre – Libreria dello Stato, Roma;
- “La Ss. Trinita di Venosa” – Scambi ed influssi architettonici ai tempi dei primi Normani in Italia – “Ephemeris Daco-Romana”, Anuarul Școlii Române din Roma, Libreria dello Stato, Roma.
- Richard Bordenache, Harry Stern, “Documentar analitic. Studiul ordinelor și elementelor de arhitectură clasică, Antichitatea greco-romană și Renașterea.” Arhitectura Romei Antice. Arhitectura Renașterii,” Editura Tehnică, București, 1957;
- Traducere “Patru cărți de arhitectură” de Andrea Palladio, Editura Tehnică, București, 1957;
- “Antichitatea: arhitectura şi artele plastice”, Editura Tehnică, București, 1959.
Lista lucrărilor proiectate și a construcțiilor realizate în anii 1933-1949:
1933
- Casa Costea, Parcelarea Basarab, București;
1934
Casa dr. Enescu, strada Viitor, București;
Casa Tzigara Samurcaș, strada M. Kogălniceanu (în prezent strada
Gheorghe Brătianu 4) București; Casa Ing. Pîslaru, strada Elefterie; București;
Proiectul Fabricii de Zahăr, Târgu Mureş.
1934-1936
- Amenajare interioară + Fațade fostului Muzeu de Artă Națională, Șoseaua Kiseleff (Muzeul de istorie al Partidului Comunist al mișcării revoluționare și democrative din România); proiectant principal N. Ghika Budești.
1935
- Casa Ursescu, strada Roma, București;
- Biserica din comuna Lacu Turcului, Prahova, alături de arh. Sorin Mincu;
- Casa ing. Portocală, București, parcelarea Basarab;
- Școala de conductori ai Ministerului Lucrărilor Publice și al Construcțiilor, București, Bulevardul Ghica, în colaborare cu arh. Culcer;
- Casa de cultură din Ditrău, județul Harghita.
1936
- Casa prof. ing. Nicolau, București, strada Dr. Lister;
- Casa Ing. Epure, București, parcelarea Basarab;
- Vila dr. Pătrășcanu, Bacău;
- Casa ing. Steensbale, Câmpina (azi Consiliu Popular);
- Ferma Garofild, Tăbărăști, județul Buzău.
1937
- Casa Th. Emandi, București, strada Clucerului;
- Imobilul AGIR (Institutul Român pentru relațiile Culturale cu Străinătatea) București, Strada Eminescu;
- Casa pictor A. Jiquidi, București, strada Neculce;
- Proiectul Vilei Buldurescu, Brăila;
- Amenajare interioară a locuinței Boteanu-Pillidi, București, strada Calomfirescu;
- Ansamblul industrial Tohanu Vechu;
- Ansamblul industrial Orăștie;
1938
- Casa ing. Ghenea, Brașov-Dealu Tîmpa;
- Uzinele I.O.R. București, Șoseaua Vergului;
- Amenajarea interioară a casei ing. Slăvescu, București, strada Paris;
- Amenajarea interioară a casei ing. Malaxa, București, Aleea Alexandru;
- Vila dr. Palade, Otopeni, km. 18;
- Casa ing. Crăciunaș, Sibiu;
- Casa ing. Dumitrescu, Colentina, București;
- Proiect pentru sistematizarea incintei ansamblului industrial de la Reșița; pentru atelierele de laminoare Reșița și cămin U.D.R., restaurant și sală de festivități;
- Amenajarea vilei direcției generale a Uzinelor Reșița.
1939
- Casa ing. Runcan, Mogoșoaia, București;
- Casa Devechi, Lacul Floreasca, București;
- Casa Oiaga, București, Parcul Domeniilor;
- Restaurant și amenajare interioară a Școlii Centrale de Fete, București;
- Transformare casa prof. ing. Vasilescu-Carpen, București, Parcul Domeniilor ;
- Proiectul casei de odihnă a direcției Uzinelor Reșița, Ceresnaia;
- Proiect pentru birourile centrale Malaxa, București, str. N. Filipescu;
- Amenajarea expoziției Uzinelor de țevi, București, Bulevardul Nicolae Bălcescu;
1940
- Amenajarea interioară a apartamentului g-ral Petrescu;
- Vilă personală la Corbeni, județul Argeș;
- Transformarea și extinderea fostei tipografii „Unirea”, Brașov;
1941
- Imobil de apartamente, în spatele imobilului A.G.I.R., strada Mihai Eminescu, București;
1942
- Extinderea uzinelor I.O.R., București, Șoseaua Vergului;
- Construcția Șantierelor Navale din Turnu Severin;
1942-1943
- Construcția satului Corbeni, județul Argeș;
- Restaurarea bisericilor din Corbeni și Bucșenești, județul Argeș;
1943
- Vila Tincu, Corbeni, în colaborare cu arh. Adrian Gheorghiu;
1945-1946
- Amenajarea apartamentului ing. Holzer, București, strada Sfinții Apostoli;
- Amenajarea interioară cu instalații și dotări a imobilului din strada Beldiman, București;
1947-1948
- Proiectul vilei ing. Costescu, București, strada Paris;
- Amenajarea cu dotări și instalații a fostului Spital „Surorile Vicentine” (Spitalul unificat Panduri, București)
- Căminul de Ucenici Uzinele 23 august, în colaborare cu arh. L. Adler
1948-1949
- Transformarea sălii de ședințe și a corpului central al sediului Academiei R.P.R. (Academia Republicii Socialiste România).
Lista Concursurilor
1936
- Hotel la Balcic, 1942;
- Amenajarea Pieței Palatului;
1945
- Locuințe în Ferentari, București, împreună cu studenții arhitecți I. M. Enescu, G. Morariu, V. Nițulescu, R. Patrulius)
1956
- Casa solară experimentală Phoenix-Arizonal
- Pavilionul R.P. România la Expoziția de la Bruxelles;
Lista proiectelor realizate după 1946, în cadrul Institutelor de Proiectare
1946-1948
- Sistematizarea Municipiului Galați;
- Sistematizarea satului Fierbinți;
- Sistematizarea Curtea de Argeș (în cadrul Direcției de Urbanism a Ministerului Lucrărilor Publice);
1949-1950
- Construcția I.S.E.P, Iași, în cadrul I.P.C. București
- Institutul de Mine și Petrol, Petroșani, în cadrul I.P.C. – București;
1951-1952
- Construcția calcanului „Generala”, București, Calea Victoriei;
- Casă de odihnă de la Snagov, în cadrul Secției de Arhitectură a Gospodăriei de Partid;
- Amenajări interioare și exterioare la Sanatoriul Otopeni, în cadrul Secției de Arhitectură a Gospodăriei de Partid;
- Amenajări și decorații peisagistice a spațiilor verzi din ansamblul Snagov, în colaborare cu arh. I. Șerban;
1953
- Clădirea restaurantului pentru Festivalul Tineretului Șoseaua Viilor, București, în cadrul I.P.B;
1956
- Proiectul unei vile la Floreasca, în cadrul I.P.B.
1956-1957
- Proiectul de amenajare a Grădinii Zoologice București, în cadrul I.P.B.
Participări la campanii de săpături arheologice și activități de îndrumare a cercetărilor arheologice pentru lucrările de restaurări de monumente istorice
1949-1950
- Arhitect colaborator al colectivului de arheologi prof. E. Condurachi, D.M. Pippidi, D. Tudor și G. Bordenache, A. Alexandrescu, V. Canarache la săpăturile de la Mangalia pentru dezvelirea zidurilor de nord ale cetății de la Albești, lucrări publicate în Editura Academiei, 1951;
1951-1952
- Arhitect colaborator al colectivului de arheologi prof. D. M. Pippidi, I. Stoian și G. Bordenache, V. Condurachi, S. Dumitriu, M. Coja, Aurelian ș.a., conduși de prof. E. Condurachi, pentru dezvelirea cetății greco-romane de la Histria, zona templului A și a zidurilor de vest de incintă, cu echipa de studenți arhitecți primele relevee ale planului general și ale zidurilor cetății și sectorului meșteșugăresc din zona de sud;
1957-1959
- Primele lucrări de consolidare și reconstituire a zidurilor de vest de Histria, proiect în colaborare cu asistentul său arh. D. Teodorescu.
> 1960
- Îndrumare la șantierele Direcției Monumentelor Istorice.
Bibliografie:
Dosar arhitect Richard Bordenache, A.N.I.C., Fond Colegiul Arhitecților – Dosare personale. Inv. 808., ds. 141;
Nițulescu, Virgil; Enescu, Ion Mircea, „Evocări – Profesorul arhitect Richard Bordenache” în Revista Arhitectura, nr. 5 / 1983, pp. 66-67;
Dicționar al arhitecturii românești moderne (sec. XIX, XX, XXI) (literele A-C), București, 2012;
Iuga, Liliana, Reshaping the historic city under Socialism: State preservation, urban planning and the politics of scarcity in Romania (1945-1977), Teză de doctorat, Domeniu Istorie, Central European University, Budapesta, 2016.
https://arhivadearhitectura.ro/arhitecti/richard-bordenache/
