Vila Prodrom este localizată central la intersecția străzilor Griviței și Mărășești, la vest de bulevardul principal al orașului, într-o zonă a cărei tramă stradală începuse să se cristalizeze încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Strada Griviței se distinge pe planul rusesc al orașului Câmpina întocmit în anul 1830, în timp ce strada Mărășești, deși este posibil să fi existat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, poate fi identificată cu certitudine abia pe harta Fligely din 1856. Fondul construit al acestei zone, format preponderent din locuințe unifamiliale cu regim mic de înălțime (P, P+1E), datează în cea mai mare parte din perioada interbelică, atunci când dezvoltarea economică a orașului trecea printr-o perioadă de grație, datorită extracției și prelucrării țițeiului. Locuințele unifamiliale construite atunci aparțineau în principal inginerilor care erau angajați ai numeroaselor societăți ce activau în Câmpina în domeniul petrolier sau în domenii conexe.
Este și cazul vilei inginerului Ioan Prodrom, figură marcantă a Câmpinei în prima jumătate a secolului al XX-lea.
Ioan Prodrom s-a născut pe 31.01.1887 în Galați, județul Covurlui, unde a absolvit studiile liceale și și-a luat diploma de bacalaureat în 1906. În toamna aceluiași an, a fost admis la secția de fizică și chimie a Universității din București. A terminat facultatea la Iași în 1909. Apoi a revenit la Galați pentru a îndeplini stagiul militar obligatoriu de 1 an. În perioada 1910-1912, și-a continuat studiile în cadrul Departamentului de Chimie al Universității Tehnice “Fridericiana”1 din Karlsruhe, Germania, absolvind cu onoruri. Și-a luat doctoratul în științe tehnice în 1913, sub îndrumarea Prof. Dr. H. Staudinger, după un an în care a studiat și a lucrat ca lector asistent în cadrul Școlii Tehnice Superioare din Zurich. În același an 1913, se stabilea la Câmpina. A fost șef de secție (1920-1927), apoi subdirector (1928-1938) la Rafinăria Steaua Română din Câmpina, precum și conferențiar la Școala de Maiştri Sondori și Rafinori care funcționa în oraș. Locuia pe str. Ion Brătianu la nr. 84, într-una dintre vilele din „parcelarea Magnoliei” construite pentru inginerii angajați în cadrul rafinăriei S.R. Vila în care locuia fusese construită în 1907, avea parter și etaj, o suprafață construită de 181 mp și 9 încăperi.
Își va construi o locuință proprie în 1933 pe strada Griviței la nr. 93, pe o parcelă de colț de formă trapezoidală ce avea 1325 mp. În suprafața construită de aproximativ 220 mp, vila inginerului Prodrom avea 3 niveluri, parter, etaj parțial și subsol. Parterul era nivelul principal și se compunea din vestibul, hall și sufragerie, birou, 2 dormitoare, baie, grup sanitar, bucătărie, cămară, coridor, scară și accesul de serviciu și o terasă de dimensiuni impresionante. Etajul era configurat pentru personalul de serviciu2, suprapunându-se peste spațiile de serviciu de la parter. Era format din scara de serviciu, coridor și 3 camere pentru personalul de serviciu. La subsol erau scara de serviciu, un coridor, spălătoria, pivnița și o cameră tehnică în care se afla instalația de încălzire centralizată a locuinței. Clădirea era branșată la electricitate, apă curentă, canalizare și gaze naturale. Încălzirea se realiza cu calorifere, iar în bucătărie era instalată o sobă de gătit.
Clădirea a fost ridicată pe fundații de beton, având subsol cu pereți din beton, suprastructura din cărămidă și acoperiș în șarpantă cu învelitoare din tablă de fier, mascat de atice.
Din punct de vedere stilistic, vila Prodrom este un exemplu de excepție al arhitecturii moderne, a cărei estetică era prezentă prin jocul de volume „pure”, orizontalitatea liniilor, fațadele albe, cu finisaj neted, ferestrele de colț, ferestrele în bandă, asimetria, planul fluid, articulat, zonificarea funcțiunilor și marcarea lor în fațade (opacitate pentru spațiile private și transparență pentru spațiile de reprezentare). Vestibulul complet vitrat, spațiu intermediar între exterior și interior, este și un răspuns la condiționările climatice locale reprezentate de vântul puternic și precipitațiile abundente. În acest caz, vestibulul închis cu mari suprafețe vitrate îndeplinește același rol ca geamlâcurile, des utilizate în arhitectura locală.
Poate cel mai interesant este planul în L, la intersecția celor 2 laturi aflându-se hall-ul, centrul locuirii, spațiu de adunare a membrilor familiei. De inspirație Art Deco, fațada hall-ului este curbată în sfert de cerc, vitrată aproape în totalitate, articulând cele 2 aripi ale clădirii și deschizându-se către terasa de mari dimensiuni mărginită de acestea. Volumetria frustă a vilei Prodrom este rafinată și prin alte elemente Art Deco, cum sunt frizele decorative canelate de la nivelul aticelor și motivul retragerii în trepte. În final, întâlnim și aici acoperișul specific local de tip șarpantă care nu e vizibil de la nivelul străzii, însă reprezintă o necesitate în zona deluroasă, unde precipitațiile sunt însemnate. Împrejmuirea la stradă, joasă, cu soclu și stâlpi tencuiți și grilaje din bare metalice robuste face parte din conceptul general, contribuind la desăvârșirea imaginii de ansamblu a imobilului ce amintește de compozițiile remarcabile ale arhitectului francez Robert Mallet-Stevens.
În cazul vilei Prodrom, cu arhitectura sa deschisă către grădină, vegetația capătă o importanță deosebită. De-a lungul timpului, proprietarii au realizat aici un adevărat parc dendrologic, aclimatizând plante exotice, care pot fi admirate și astăzi, printre care: pinul alb3 și ginko biloba4. Ambele specii sunt impresionante, atingând până la 30 m înălțime. Pe trunchiurile acestor copaci se mai pot citi și astăzi plăcuțele inscripționate cu textul „monument al naturii” montate de familia Prodrom. Cu toate acestea, în prezent, aceste 2 specii de arbori nu (mai) sunt protejate de legislația românească.
Pe 7 Mai 1937, prin Decretul Regal Nr. 2.157, inginerul Prodrom (Ministerul Industriei și Comerțului) a fost numit membru al Ordinului Coroana României în grad de cavaler. În 1938 a devenit director al rafinăriei Steaua Romana. Zece ani mai târziu, pe 31 August 1947, ing. Ioan Prodrom părăsea mediul academic, pensionându-se din învățământ după 25 de ani la catedra Școlii de maiștri sondori din Câmpina. Și-a continuat însă cariera de inginer, în cadrul rafinăriei Steaua Română. În 1957 a colaborat cu revista Petrol și Gaze, publicând articole de specialitate alături de Gheorghe Constantinescu.
Autoritățile comuniste au naționalizat casa inginerului Prodrom, căruia i s-a permis să locuiască în ea, alături de diverși chiriași. În Fișa pentru delimitarea, numerotarea și măsurarea clădirilor și locuințelor întocmită în 1965, clădirea figurează cu funcțiunile de locuință și „alte destinații”. Fiul inginerului Prodrom, Radu Prodrom împreună cu familia sa erau chiriași în propria casă, ocupând la parter cele 2 dormitoare, baia, grupul sanitar, bucătărie și cămara. Toate celelalte spații de la parter și etaj fuseseră probabil alocate spre utilizare încă din acel moment, grădiniței cu program prelungit care a funcționat în acest imobil chiar și după Revoluția din 1989. Imobilul i-a fost retrocedat lui Radu Prodrom abia în anul 2008, fiind ulterior vândut.
Deși se află în află în zona de protecție a monumentului istoric Vilei Steensballe, cod LMI 2015 PH-II-m-B-16397 și în perimetrul Zonei protejate cu valoare istorică și arhitecturală, definită prin P.U.G. Câmpina (Capitolul I, Punctul 5.1.), în prezent vila Prodrom este părăsită și se află într-o stare avansată de degradare, părând a fi fost chiar vandalizată la un moment. Ferestrele sparte sunt astăzi securizate doar prin panouri de lemn, permițând în continuare degradarea construcției. Nefiind îngrijită, grădina a fost năpădită de vegetație, la fel și casa, peste ale cărei fațade proliferează an de an iedera.
Fișă realizată de arh. Ștefana Pascu-Nica
•
Note:
1 Universitatea Politehnica din Karlsruhe
2 În 1948, familia Prodrom avea angajate 2 cameriste.
3 Arbore originar din America de Nord, este considerat a fi un simbol al nemuririi, deoarece are un lemn foarte rezistent, se menține verde pe tot parcursul anului, iar rășina sa nu se alterează. În prezent, este aclimatizat în Europa, fiind răspândit până în pădurile din Siberia. Specia este folosită pe scară largă pentru împădurire sau ca arbore ornamental. Are tulpină dreaptă, coroană conică, ace subţiri, conuri cilindrice de 3-7cm lungime, seminţe mici aripate. Denumire științifică: Pinus Strobus.
4 Arbore originar din estul Chinei, a fost declarat arbore sacru, ca simbol al longevităţii pe pământ, deoarece are o durată de viață de peste 1000 de ani. Are numeroase aplicații medicinale. A fost aclimatizat în Europa, în secolul al XVIII-lea. Este un arbore dioic din familia gimnospermelor, cu frunze caduce bilobate, în forma de evantai, rămas aproape neschimbat din era terțiară.
Bibliografie:
Buletinul Asociațiunei Generale a Inginerilor România (AGIR), 1925
Simona Luncaşu, “Câmpina de altădată: călătorie în timp”, Ed. Transilvania Expres, 2003
Edgar Geller, “Câmpina copilăriei mele”, Editura Victor Frunză, 1996
Dicționar Enciclopedic, Ed. Enciclopedica, București 1993-2009
P.U.G. Municipiului Câmpina, Județul Prahova, 2013
M.O. nr. 106/10.05.1937
Constantinescu Gh., Prodrom I. “Petrol și gaze”, 1, nr. 9 – 10, 1957, p. 457
Constantinescu Gh., Prodrom I., “Industria de petrol în România până la primul război mondial”, “Revista de petrol și gaze”, număr festiv, București, 1957
Dipl. Ing. Ioan Prodrom, Teză de doctorat “Untersuchungen über Autoxydation und über Umwandlung verschiedener Terpene in Isopren”, Zürich 1913
Ordonanță de Urgență nr. 57/20.06. 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (actualizată 2011)
https://oglindadeazi.ro/stiri/plante-rare-in-campina-1/
https://oglindadeazi.ro/stiri/mafia-retrocedrilor-ajuns-i-la-cmpina/
https://herbalrom.ro/ginkgo-biloba-copacul-lui-dumnezeu/
https://ro.eferrit.com/pin-alb-de-est-un-copac-comun-in-america-de-nord/
https://historia.ro/, Daniel Mihu, Articol “ Despre primele cinci recorduri mondiale românești în domeniul petrolului”, accesat în noiembrie 2023.
