Vila Schedivetz – Modernism Ascuns

Originar din Timișoara, Coloman Schedivetz activa încă din 1925 ca inginer mecanic, ulterior deținând în orașul natal pe str. I. C. Brătianu la nr. 39, propria Fabrica de Mașini și Turnătorie de Fontă. Era un întreprinzător înnăscut, producând în uzina sa cele mai variate sisteme prelucrătoare: prese de ulei țărănești, mașini de prelucrat cânepă (zdrobitoare, melițe, scuturători, prese de baluri, ventilatoare), mașini pentru fabricat frânghii de cânepa, prese hidraulice și mecanice (pentru piele, țesături, bachelita, dale de beton, cauciuc, hârtie, fan), mașini unelte (strunguri, raboteze shapping, ciocane mecanice pentru forjat, prese cu excentric, prese cu spindlu). De asemenea, trebuie menționat că în 1942 obținea brevet de invenție¹ pentru un „dispozitiv de închidere cu comandă instantanee pentru descărcarea rapidă a vaselor care conțin lichide sub presiune mare” (Dosar nr. 32785).

În 1933, inginerul Coloman Schedivetz și-a construit la Câmpina, pe str. Mărășești la nr. 16 (astăzi nr. 28) o locuință, după planurile arhitectului Ion Boceanu. Localizată central, la vest de bulevardul principal al orașului, într-o zona a cărei trama stradală începuse să se cristalizeze încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea., strada Ion Câmpineanu s-a conturat odată cu inaugurarea Gării Câmpina în 1879, pentru a face legătura între oraș și noua linie feroviara. De altfel, prima sa denumire a fost chiar Șoseaua Gara-Câmpina. Fondul construit al zonei, format preponderent din locuințe unifamiliale cu regim mic de înălțime (P, P+1E), datează în cea mai mare parte din perioada interbelică, când dezvoltarea economica a orașului trecea printr-o perioada de grație, datorita extracției și prelucrării țițeiului.

Vila Schedivetz a fost proiectată în stil modern, întrunind toate elementele specifice stilului: jocul de volume „pure”, fațadele albe, cu finisaj neted, lipsa totală a oricăror elemente decorative, ferestrele de colț, ferestrele în bandă, asimetria, planul fluid, articulat, zonificarea funcțiunilor și marcarea lor în fațade (opacitate pentru spațiile private și transparență pentru spațiile de reprezentare), glisarea vestibulului față de volumul principal pentru a genera un volum de sine stătător care pare că plutește.

Un element de inspirație Art Deco (stilul pachebot), este marcarea hall-ului în fațada vestică printr-un volum semicilindric, cu ferestre de jur împrejur. Spațiul interior pare a se dilata înspre exterior, diluând limita dintre construcție și natura înconjurătoare. Element specific pentru arhitectura locală, acoperișul de tip șarpantă nu e vizibil de la nivelul străzii fiind mascat de atice, însă nu poate lipsi în zona deluroasă, unde precipitațiile sunt însemnate.

Vila Schedivetz avea o suprafață construită de 108 mp și un regim de înălțime cu subsol parțial, parter și etaj. Parterul se compunea din vestibul, hall, birou, sufragerie, grup sanitar, bucătărie, cămară, oficiu, camera personalului de serviciu, scară, coridor și acces de serviciu. La etaj se găseau 3 dormitoare, o terasă, o baie, un grup sanitar, o cameră pentru personalul de serviciu, un coridor si scară. La subsol se aflau scara, un coridor, 2 încăperi pentru pivniță, spălătoria, și o cameră tehnică în care se afla instalația de încălzire centralizată a locuinței. Locuința era branșată la electricitate, apa curentă, canalizare și gaze naturale. Încălzirea se făcea cu calorifere.

Nu se cunosc legăturile ing. Schedivetz cu orașul Câmpina și motivul pentru care a decis să-și construiască aici vila sus-menționată. De altfel, în 1940, la doar câțiva ani de la momentul construcției, acesta publică anunțuri de vânzare a locuinței din Câmpina în ziarele Universul și Curentul: „VILA la Câmpina hall, 6 camere parchet, bae, calorifer, apă caldă, grădină mare de 1260 mp, de vânzare. Adresa: Ing. Schedivetz Coloman, Campina, str. Mărăşeşti, nr. 16.” Ccumpărătorul vilei sale a fost inginerul Radu R. Rosetti², director al Centralei Electrice din Câmpina. Totuși, nici familia acestuia nu a locuit aici mai mult de câțiva ani, deoarece inginerul Rosetti s-a angajat la Uzina Mecanica Muscel³ din Câmpulung, mutându-și acolo și domiciliul. A păstrat însă vila de la Câmpina, pe care a închiriat-o în 1947 familiei medicului Ion Dumitrescu Barteș.

Inginerul Radu R. Rosetti a fost arestat în 1949 și condamnat la 4 ani închisoare corecțională pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. A trecut prin închisorile Jilava, Aiud, Popești Leordeni, Caransebeș și Văcărești, fiind eliberat în 1953. A fost din nou arestat în 1959 și condamnat la 12 ani muncă silnică pentru aceeași infracțiune. Până la eliberarea sa în 1964 a fost încarcerat în închisorile Pitești, Oradea, Gherla și Aiud. Deși nu avem informații legate de o posibilă naționalizare a vilei Schedivetz, din Buletinul clădirii inițiat in 1948, reiese faptul că între 1949 și 1966 aici au locuit cu chirie numeroase familii.

In prezent, clădirea este în stare bună de conservare la nivelul fațadelor. Deși a fost recent termoizolată, iar în locul tâmplăriei originare din lemn a fost montată tâmplărie din PVC, integritatea stilistică a vilei Schedivez nu a fost afectată. Nu se cunoaște starea de conservare a interiorului.

Vila Schedivetz se află în perimetrul Zonei protejate cu valoare istorică și arhitecturală, definită prin P.U.G. Câmpina (capitolul I, punctul 5.1.)

Fișă realizată de arh. Ștefana Pascu-Nica

•

Note:

1 De la Departamentul Economiei Naționale.

2 Fiul generalului, istoricului, academicianului și scriitorului Radu R. Rosetti (1877-1949), precum și nepotul scriitorului, istoricului și politicianului Radu R. Rosetti (1853-1926).

3 Radu R. Rosetti conducea Grupa Echipament Electric din cadrul Serviciului Constructor Șef.

Bibliografie:

P.U.G. Municipiului Câmpina, Județul Prahova, 2013

Universul 305/1942

Universul 306/1942

Universul 309/1942

Universul 310/1942

Universul 109/1943

Romania 639/1940

M.O. nr. 74/1943 (Partea I)

M.O. nr. 70/1944 (Partea I)

M.O. nr.58/1942 (Partea I)